Bucova

Cornișoru

Zona Băuțar deține un potențial de dezvoltare turistică ridicat, datorită numeroaselor obiective turistice (Fig. nr.26, Fig. nr.27, Fig. nr 28, Fig. nr.29 și Fig. nr.30) și culturale din zonă, dintre care se pot enumera:

  • Cariera de Marmură de la Bucova
  • Sfinxul „Piatra Caprei” Bucova
  • Iezerul Bistrei-Ochi de mare (fără fund) din care izvorăște Bistra
  • Intrare Poarta de Fier a Transilvaniei (Bătălia de la Tape).

    Prima cale ferată cu cremalieră din Europa Băuțar – Subcetate (locomotiva se află simbolic postată la intrarea in Petroșani)

      În perioada anilor 1871 – 1912 în Elveţia au fost construite 14 linii de cale ferată turistică – cu „cremalieră” care însumau peste 100 Km. Două dintre aceste căi ferate cu cremalieră deţin recordul de a fi liniile de cale ferată europene situate la cea mai mare altitudine (Gornergrat 3089m;Jungfrau 3457 m). Aceste linii au un ecartament îngust (1000mm) şi mai deţin un al doilea record, acela de prima cale ferată cu cremalieră din lume „electrificată” (1898).

     O linie similară cu cremalieră a funcţionat până în anul 1978 şi în România, situat la limita sud vestică a judeţului Hunedoara, peun tronson de 5,28 Km între Subcetate şi Caransebeş (76,9 Km) ce a fost dat oficial în circulaţie la 15 iulie 1908 şi a fost construit ca o derivaţie a linie ferate a cărbunilor Simeria – Petroşani, cu scopul de a face legătura între bazinul carbonifer al petroşanilor şi bazinul siderurgic de la Reşiţa şi prima cale ferată a cărbunelui din Banat Oraviţa– Baziaş.

     Linia ferată între Băuţari (425 m alt.) şi Zăicani 569 m alt.), prin Porţile de Pier ale Transilvaniei 692 m alt.) avea o declinaţie de 50 mm./m., pentru a putea fi parcurs de locomotivele cuabur clasice, la această cale ferată, s-a adaptat sistemul de „linie ferată cu cremalieră”,tip a.b.t. deoarece raza de curbură maximă în zona cu cremalieră pe secţia Caransebeş – Subcetate era de 250 m, iar panta maximă în zona cu cremalieră era de 50 mm./m, locomotivele ce urmau a fi introduse trebuiau să îndeplinească două condiţii: ampatament mic, sistem cu cremalieră.

     Pe linia Caransebeş – Haţeg au fost utilizate locomotive – tender, cu roţi dinţate de tip l-d-l, construite în anul 1908 la fabrica Locomotivfabriks -AG- Floridsdorf din Austria” şi au primit numerele 40.001 – 40.007, Locomotivele cu roţi dinţate erau prevăzute cu 4 cilindrii şi cu distribuţie tip Heusinger. Ele puteau fi utilizate atât pe linii normale cu simplă aderaţii, dar şi pe porţiunea de linie cu cremalieră. Una dintre aceste locomotive este păstrată la remiza C.F.R. a staţiei Subcetate.

     Pe porţiunea cu cremalieră a liniei ferate Caransebeş – Subcetate se remarca un tonaj redus (150 t/f), pentru trenurile de marfă şi 50-70 t/f. pentru trenurile de persoane, cu o viteză de 12 Km/oră, respectiv 8 Km/oră. Sistemul adoptat reducea mult din capacitatea de transport a secţiei, ceea ce a determinat pe mai mulţi specialişti feroviari să-1 considere inoportun. Reputatul inginer M.Tudoran, a calificat de aceea soluţia adoptată în anul 1908 drept o aberaţie tehnică şi a propus în anul 1941, renunţarea la acest tip de cale ferată în favoarea unei variante ocolitoare a cumpenei de ape pentru a se desfiinţa porţiunea cu cremalieră, lucru ce nu a mai fost realizat, ca fiind nerentabilă, în anul 1978 renunţându-se la calea ferată dintre Subcetate şi Caransebeş. În continuare legătura între Valea Jiului şi bazinul Banatului s-a realizat pe alte relaţii mai avantajoase şi mai eficiente.

  • Drumul lui Traian” (pe Valea Casa Tomici) – peste 100 ani
  • Mine de mică (feldspat).

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

     Oras în Dacia romana, fondat de primul guvernator al provinciei, Terentius Scaurianus, între anii 108 – 110, în timpul domniei împaratului Hadrian orasul primeste si numele de Sarmizegetusa, purtat de capitala Regatului Dac al lui Decebal, situata la 40 de km E de noua ctitorie, iar din 222, pâna la 235 va purta si epitetul de metropolis. Fondata în sudul Transilvaniei, în sud-vestul depresiunii Hateg, pe locul unei tabere a legiunii a V-a Macedonica, Ulpia Traiana este populata de veterani ai razboaielor dacice, primind de la întemeiere, rangul de colonia, iar locuitorii ei beneficiind de ius italicum. Cu o suprafata de cca. 30 ha si o populatie de 20.000 – 25.000 locuitori, puternic fortificata Ulpia Traiana a fost, în secolele II – III, centrul politic, administrativ religios al provinciei Dacia. S-au pastrat pâna astazi forul, palatul augustalilor, thermele, amfiteatrul, edificii publice si particulare.

Schitul Sfantul Dionisie Exiguul din Bucova

   

 Aflat într-un peisaj mirific, Schitul ‘Sfântul Dionisie Exiguul’ din Bucova a fost înfiinţat la data de 1 octombrie 2009, fiind primul aşezământ monahal din Patriarhia Română închinat Sfântului Dionisie Exiguul, cel Mic sau Smerit, care s-a născut în Scythia Minor între anii 460 şi 470 şi a murit în Italia, la Vivarium, pe la 545-550. El a atras atenţia multor cercetători, care l-au numit ‘erudit daco-roman’, sau ‘Dionisie Romanul’, o podoabă a Bisericii noastre strămoşeşti, totodată fiind considerat şi părintele erei creştine şi al dreptului bisericesc. A fost canonizat la data de 27 octombrie 2008 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Cariera de marmura de la Bucova

     La punctul numit Pripor se află cariera de marmură daco-romană care a furnizat piatră brută pentru monumentele de artă daco-romane, exploatată după cucerirea statului dac de către romani.

Muntii Poiana Rusca

Altitudinile, pe ansamblul relativ reduse, se mentin frecventla 800 – 1000 m.; la contactul cu zonele invecinate coboara la 200 -300 m., iar altitudinea maxima este de 1374 m, in Vf.Padesu.

Muntii Tarcu

Domeniul, practic nealterat și – cu excepția localității Poiana Mărului și a câtorva cabane turistice montane – nepopulat, se situează în ecoregiunea Carpaților Meridionali, între 400 și 2.190 m alt., pe versantul sudic din extremitatea vestică a sectorului occidental al acestora. Structura geologică complicată, cu întinse suprafețe de eroziune, cu relieful crio-nival foarte extins, cu amplă rețea hidrografică constant alimentată de-a lungul anului, concentrează șase etaje fitoclimatice (alpin, subalpin, montan de molidete, montan de amestecuri, montan-premontan de fag, gorunete).

Biserica din Densus

Biserica „Sfântul Nicolae” este un lăcaș de cult din localitatea Densuș, județul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită în secolul XIII. Din 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO. Nicolae Iorga a numit biserica “fără pereche în toată românimea”.

Agrement

Pescuit

Daca esti pescar poti prinde pastravi pe Valea Bistrei. Chiar daca nu ai o zi norocoasa, frumusetea locurilor te va face sa te simti multumit.

Vanatoare

Poti participa la o partida de vanatoare la Bucova.

Plimbare pe cal

Daca nu ai mers niciodata pe cal, aici o vei putea face.

La stana

Din Bucova poti merge la stanile satului. Poti minca la stana cu ciobanii. Poti vedea cum se mulg oile si cum se face branza. In luna mai poti merge la “masuratul oilor”.

Drumetii

Se pot organiza drumetii ghidate in Muntii Poiana Rusca si Muntii Tarcu.

Trasee cicloturistice

Inchiriaza o bicicleta si pune-ti picioarele la incercare!

Zbor cu parapanta

La 15 km de Bucova, la Clopotiva, gasesti un loc perfect pentru zborul cu parapanta.

UNITATI DE CAZARE
CABANA DECEBAL – Bucova
Contact:
Aurelian Csaholczi
120 Bucova
(+4) 0754 589 055
csaholczi_aurelian@yahoo.com
Servicii:
– cazare si masa (diferite variante)
– acces internet
– inchiriere de biciclete si material sportiv
– camping pazit cu acces la baie
– plimbare pe cai
– excursii in caruta pe Valea Bistrei
– calauze pentru ture in Muntii Tarcu sau Retezat
– pranzuri la stinile satului
– translatori (germana, engleza, italiana si franceza)


Galerie Foto:

Rugi și evenimente locale

Sărbătorile locale ale comunei sunt:

  • Ruga și Nedeia în satul Băuțar și Cornișoru: 20 – 22 iulie – Sfântul Ilie;
  • Ruga și Nedeia în satul Bucova: 26 – 28 octombrie – Sfântul Dumitru;

Personalități locale

Din rândul fiilor comunei s-au remarcat persoane cu o temeinică pregătire profesională, care și-au adus contribuția la ridicarea prestigiului comunei, dintre care se pot aminti:

  • Dr. Roman Raca, medic specialist ginecolog;
  • Dr. Nicolae Raca, medic specialist ginecolog;
  • Ionel Jercău, secretar al comunei;
  • Prof. Trandafir Albulescu, profesor universitar;
  • Prof. Sofia Beg, profesor limba română;
  • Ing. Ionesie Ghiorghioni, fost deputat în Parlamentul României, actual vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș – Severin;
  • Prof. Rozina Ghiorghioni, director al Liceului Bănățean Oțelu – Roșu;
  • Învățător Ileana Gabriș, învățător de excepție, pregătit multe generații de elevi eminenți;
  • Prof. învățător Sofica Ciobanu, învățătoare de excepție;
  • Ileana Maciovan, solistă emerită de muzică populară